Cum te fidelizeaza Domino's Pizza

...

Acum cateva zile. Comand pizza. De la Domino's. E buna, un pic sarata pentru gustul meu, dar buna. Imi place ca imi pot programa cand sa soseasca pizza. Imi place ca pot sa imi urmaresc comanda. In fine, imi place.

Vine delivery boy si, alaturi de pizze, imi lasa, din partea casei, 7 doze de Ciuc 0%.

Sapte.

Pentru 5 pizze, sapte ciucuri.

Mai bine nu le lasa.

Pentru ca...

Ce s-au gandit oamenii daca tot se apropia data limita de valabilitate a berii? Sa para ca fac un gest bun. Singura scuza ar fi ca habar nu aveau ca berile sunt in stadiul ala, cu depuneri, drojdii sau melci codobelci, cine dracu stie ce era in ea.

Cert e ca, atunci cand ai bauturi care expira in 4-10 zile, fa bine si deschide cateva prin sondaj. Oricum le dai moca, macar sa nu iti faci clientii sa te urasca.

Voi de unde comandati pizza?

...

Bistro de l'Arte - un restaurant cu parfum aparte

...

Se spune ca la pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Se spune... Am fost la Bistro de l'Arte din Brasov cu apetit de gusturi bune si nu am gresit.

Localul este chic, mobila este veche si bujorii de pe mese proaspeti. Plasat pe o strada tipica centrului vechi al Brasovului, restaurantul care a castigat locul intai la BurgerFest te duce un pic inapoi in timp, promitandu-ti experiente culinare cu viitor.

Rezervarea am facut-o cu o zi inainte, iar la sosire am ales sa servim masa in interior, unde boltile pline de istorie si geamurile larg deschise faceau din dupa-amiaza de iunie un refugiu desprins din cartierele boeme ale Parisului.

Consultasem inainte oferta speciala de pe pagina de internet a restaurantului, dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. Oferta de pe site era un pic trecuta, asa ca nu m-am putut bucura de salata de toamna cu pere, branza de capra, prosciutto cotto, ceapa rumenita, spanac si rucola. Nu m-am bucurat nici de papardelele in sos cremos de trufe.

Am lacrimat interior si am debutat cu doua cocktailuri cu tinuta, cu gusturi echilibrate si servite pe un suport argintat in loc de "biscuitii" obsinuiti din alte locuri.

 

Domnisoara a ales un Marmora (cu Havana Club, Vinars de Jidvei, Monin Orgeat, Luxardo Maraschino, suc de lamaie, suc de portocale si ananas proaspat) - un cocktail mai degraba masculin, cu gust pe care daca as fi femeie l-as asocia cu paradoxul unei barbi pe piele (usor aspru, usor interesant). Subsemnatul a mers pe un Elixir Sour, o alegere fericita, mai ales ca fara dulce simt ca plang. Chartreuse Vert, Limoncelo, Monin Vanilla, suc de lamaie, nectar de pere si o spuma de albus care iti lasa mustati au fost ingredientele acestei licori pe care as cataloga-o drept incitanta.

Regrupati si curiosi, am vizitat de curiozitate toaleta. Stil vechi, curata, dar... un miros fetid de pipi iti muta nasul si gandul ca esti intr-un local de top. Curat era sa lingi de pe jos, inclusiv din pisoar, insa ceva undeva nu functiona. Ca era vorba de o aerisire, sau de vreun bazin de colectare negolit... habar nu am. Am pozat meniul saptamanii pe peretele wc-ului - marketingul se face chiar si cand ai socoteala in mana, nu-i asa!?! si am iesit ca sa nu imi stric pranzul.

Am facut bine, caci au urmat 4 experiente de "jos palaria". O supa de ceapa condimentata maiestuos, cu gusturi complexe precum caracterele unui film bun, a deschis balul, acompaniata de o supa crema de mere, morcov caramelizat si gorgonzola.

Aceasta din urma a fost ca o catifea comestibila, singurul cusur gasit fiind bulgarasul de gorgonzola, care si-a gasit repede sfarsitul in cateva linguri de supa devorate si savurate in acelasi timp, vorba ceea: Festina lente! Am remediat rapida disparitie a contrastului dulce-sarat din era post-bulgaras de gorgonzola cu putina sare de Himalaya rasnita studiat.

 

Calatoria gustativa s-a incheiat cu o portie de melci pentru partea feminina si burgerul casei pentru mine. Melcii gustosi, dar stiti voi, totul e in sosul in care se scalda, de data asta fiind unul cu aroma si consistenta de pesto (mai putin mugurii de pin). Singurul cusur e ca au fost putini :))

Burgerul a fost corect, cu apreciere pentru dulceata de ceapa din el si cu sprancene ridicate in ceea ce priveste sosul lor iute, despre care unii spun ca e home made, dar e servit in niste recipiente mari inscriptionate "made in usa". Trecem peste, era iute ca Usain Bolt. Oul ochi moale nu l-am inteles, dar cred ca e chestie de gust. Personal poate as fi posat oul daca tot ma joc de-a arta in farfuria unui burger, dar fie!

Cu doua ape plate, nota pictata de local fuse 141 de lei. As zice bine cheltuiti.

Concluzie: Meniu scurt dar bine gatit. Un loc in care revii cu placere si asta datorita ambiantei si a faptului ca papilele gustative dezvolta dependenta dupa ce iau contact cu unele minunatii din farfurii.

Plusuri:
- mancare delicioasa
- serviciu impecabil
- locatie, decor si ambianta din alta lume, simti ca sta timpul in loc

Minusuri:
- "parfumul' de la toaleta

Recomandari:
- folositi toaleta fetelor :) altfel, mergeti cu toata increderea, e o experienta de neuitat

Note:
Produse: 9,5
Service: 9
Preturi: 8
Curatenie: 8
Personal: 9
Total: 43,5/50

...

Gaura Dulce - un restaurant de Liga Campionilor

...

Sambata, 6 iunie, ne-am pregatit de finala Ligii Campionilor la restaurantul Gaura Dulce din Brasov. Cine nu stie povestea, pe scurt: restaurantul se afla pozitionat in spatele restaurantului Cerbul Carpatin care se afla in Piata Sfatului. De-a lungul timpului, cine intreba unde se afla actualul restaurant primea raspunsul "in curul Cerbului Carpatin".

Revenind la papica. Am ales sa luam masa la terasa lor care se afla vis a vis de gradina de la Hirscher. Un picol atent si un ospatar-sef scolit pe stil vechi dar atent la tot, cu subtilitatea de stil nou.

Ne-am dus special pentru flechiile care au facut celebru acest restaurant, asa ca au fost pe lista de bucate comandate. Flechiile sunt doua bunaciuni de ceafa de porc, gratarite "ca la nunta", in care se impletea o bucatica generoasa de sunca afumata. Cand spun "ca la nunta", trebuie sa intelegeti ca este acel gust si miros de gratar pe care din copilarie l-am asociat cu nuntile facute la tara in satul bunicilor din partea mamei, nunti la care mergeam negresit:) Tot la nuntile astea am descoperit salata de varza alba, tot "ca la nunta". Pentru a intregi treaba, langa flechii a poposit o salata de varza alba.

Langa mine, cot la cot, s-a ales platoul macelarului insotit de castraveti murati, in otet. Castravetii excelenti, poate un pic sarati. Platoul proaspat, savuros, cu un sos rezultat din prajirea diverselor care alcatuiau platoul. Ficat de porc, fasii, foarte fraged, in ciuda faptului ca e ficat de porc! Creier pane, proaspat, nu din cel congelat, dulce, cremos, o incantare. Fudulii si momite, de ti se topeau in gura. Ceva muraturi si doua sosuri - usturoi si maioneza.

Cum la mine nu e masa fara paine, cum nu ar fi Barcelona fara Messi, in cosuletul aferent au poposit 6 painici tuguiate, cu o textura de brutarie frantuzeasca si un gust pe masura celorlalte bucate.

S-a ciocnit cate o halba de nefiltrata de-a casei, nota finala fiind... 70,50 lei.

Doua momente care au intregit ospatul: la un moment dat, observand ca masa noastra avea un foarte mic joc intr-o parte, nu mare, sa zicem 1 cm, maximum 2, ospatarul-sef a tinut sa rezolve problema impreuna cu un picol, punand un serevetel ca flechiile sa stea la orizontala perfecta. Al doilea moment, a fost cand - dupa ce a adus un scaunel de copii, tot din lemn, cu pernita colorata, pentru o familie de langa noi - ospatarul sef a trimis picolul sa stranga un pahar spart din greseala la aceeasi masa, fara sa comenteze in vreun fel "piederea".

Concluzie: O experienta de Liga Campionilor, cu gust divin, cu Tampa in dreapta, care me
rita incercata oricand, nu neaparat inainte de o finala de Liga Campionilor.

Plusuri:
- mancare excelenta
- serviciu ireprosabil
- preturi decente
- amplasament linistit

Minusuri:
- paharele care erau asezate pe mese erau nu tocmai lcrima, avand urmele acelea de picaturi care nu dau bine la un local cu staif

Recomandari:
- mergeti intr-o zi fara vant, pentru a nu sta cu grija servetelelor de pe masa

Note:
Produse: 9
Service: 9,5
Preturi: 8
Curatenie: 9
Personal: 9,5
Total: 45/50

...

Restaurant Transilvania - Brasov, de la foarte bine la "merge si asa"

...

Am revenit la restaurantul Transilvania din Brasov, dupa ce anul trecut in precedenta vacanta in orasul de sub Tampa mancasem boiereste, bun si ieftin la acest local.

Cu zona de nefumatori jos, de unde se pot vedea bucataria si pregatirile, restaurantul are zona de fumatori la etaj.

Daca anul trecut am fost impresionat de calitatea mancarurilor (ciorba de vacuta, pastrav la gratar, un piure de spanac cu usturoi de baleai ca prostu, iar in alta zi un meniu ieftin, perfect gatit - ciorbita, snitel, cartofei si salata), de data asta s-a aplicat proverbul cu pomul laudat si cu sacul.

Cum e mancarea la Restaurant Transilvania

Daca servirea a fost la fel de amabila, desi ospataritele erau altele, curatenia la cote la fel de inalte si preturile la fel de jos, mancarea a fost cu cel putin o clasa sub ceea ce ma asteptam.

Ciorba de vacuta foarte buna, cu o smantana groasa, ca la carte, m-a surprins pe final cu o bucatica de carne de vita efectiv prajita/arsa pe una din parti. Aici sunt doua variante: ori carnea de vita a fost calita inainte de a fi pusa la fiert (ceea ce n-am auzit sa se intample), ori era o bucatica de carne dintr-o friptura care a fost reciclata. Nu se face!

Pastravul la gratar a fost ok, dar piureul de spanac mi-a parut mai apos ca data trecuta si parca mai putin savuros.

Un alt fel de mancare incercat a fost o tochitura marca restaurantului, care insa s-a prezentat sub forma a doua cupe de mamaliguta (fiarta corect si fierbinte) si o suita de bucatele de carne de porc (1,5-2 cm) trase la tigaie, alaturi de niste carnaciori subtiri, taiati la aceleasi dimensiuni, dar care ori erau prea picanti pentru gustul meu, ori nu erau la fel de proaspeti pe cat ar fi trebuit.

Cestea de mai sus (ciorba la dublu), doua ape si doua cafele, 84 de lei.

Ca observatie, la ora la care am fost (16:30), restaurantul era gol, iar la plecare le-am urat fetelor care lucrau acolo pofta buna. Mancau o specialitate suta la suta proaspata: cartofi prajiti cu gratar :)

Concluzie: Daca in 2014 le-as fi dat nota 9 la calitatea mancarii, de data asta am ramas cu un gust amar si cred ca merita un 6. La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Poate o sa ii mai incerc o data in sejurul acesta si voi face un update.

Plusuri:
- amabilitatea si promptitudinea personalului
- curatenia de peste tot
- preturile

Minusuri:
- calitatea mancarii
- faptul ca angajatii serveau masa chiar in salonul de jos, chit ca la ora aceea nu erau alti clienti

Recomandari:
- mergeti in weekend, poate fiind trafic mai mare si produsele sunt mai proaspete si fara reciclare

Note:
Produse: 6
Service: 9
Preturi: 9
Curatenie: 9
Personal: 9
Total: 42/50

...

Cremeria Emilia Romania - un fel de administratie financiara, dar gustoasa

...

stiu, sunt carcotas.

am fost duminica la Cremeria Emilia din Centrul Vechi. Impresiile, mai jos:

- terasa extrem de aglomerata, in jumatatea de ora petrecuta acolo nu am vazut o masa libera
- Diana Munteanu, machiata ca de revista, isi certa odrasla la o masuta
- culoarul de acces spre scarile ce duc la etaj este acelasi pe care se formeaza coada pentru a comanda bunatatile
- pe acest culoar, pe niste buturugi foarte stilish asa, oamenii care nu aveau loc pe terasa sau nu doreau sa urce la etaj, mancau deliciile cam "pe genunchi", cum mancau pe vremuri navetistii pe bancuta in gara, pe un ziar
- coada ducea pana afara. totusi, nu erau mai mult de 8-10 persoane, dat fiind faptul ca spatiul este micut
- daca vrei sa servesti inghetatele si dulcegariile sus, trebuie sa iti duci singur tavitele, service-ul existand doar pentru terasa
- un nene cu aer de italian stat mult prin romania a fost amabil cu noi sa ne explice cum e cu service-ul si cu comenzile, ne-a luat banii, dar in vartejul de acolo omisese sa ne dea si apa si sa dea restul exact
- inghtetatele sunt fine extrafine si din cele 4 sortimente incercate topul este: 1 - fistic; 2 - cafea; 3 - fragola; 4 - lamaie (nu luati lamaie decat daca sunteti inconstienti :D). 12 lei doua cupe
- tarta emilia - 15 lei, un fel de tiramisu cu blat de biscuit oreo style - nice and smooth. de reincercat
- un fel de semifreddo alcaruinumenulamretinut, cu cirese amare si un crocant de ceva migdale, 10 lei. bun de iti venea sa intrebi daca e doar mostra si au undeva si paharele mai mari.
- apa, singura existenta, 12 lei. 250 ml. vorba cuiva: m-am simtit ca in Bamboo
- fetele de dupa tejghea se misca repede
- sortimentele de inghetata sunt afisate pe un perete, dar in inghesuiala aia nu prea ai timp sa iti faci ordine in cap
- sus e liniste si daca stai deasupra intrarii, poti vedea ce sutiene sau ce nesutiene au fetele care intra in cremerie
- usa la toaleta era deschisa, iar orice intentie de a ii face poze a fost lasata pierzaniei. tot pierzaniei erau lasate stive de hartie igienica folosita in cosul de gunoi care arata ca un cornet de inghetata cu 3 cupe in varf. macar de ar fi tinut usa inchisa

Concluzie: te simti ca la coada la adminsitratia financiara. inghesuit, n-ai de unde lua o apa mai ieftina, vanzoleala.

Plusuri:
- calitatea inghetatei, probabil cea mai buna vanduta "desfacuta" pe undeva prin Bucuresti
- gusturile fine ale celorlalte bunatati

Minusuri:
- organizarea spatiului
- ma asteptam la o gama mult mai ampla de "altceva decat inghetata"

Recomandari:
- mergeti in timpul saptamanii, poate e mai liber
- mergeti cu burta plina, ca sa nu va ghiftuiti cu inghetata. o sa fiti tentati

Note:
Produse: 9
Service: 6
Preturi: 8
Curatenie: 2
Personal: 8
Total: 33/50

...

Cina pentru trei cu doar 10 lei

...

- treci prin piata cu tupeu, apoi iei ce-am luat si eu
- iei o telina mica, doi morcovi si un mar frumos. lasi 3 lei si pui in cos
- mai dai 3 lei pe o andiva dolofana. e mai scumpa, nu-i pomana
- o salata mica cu doi lei cincizeci de bani. la anu si la multi ani
- si-o mandrete de bagheta. la un leu, ca e cocheta
- strugurii erau in casa. asa ca i-am pus pe masa
- sa mai ai la indemana pic d'oloi, c'asa-i la noi
- sare si piper. mon cher
- niste-otet balsamic. sic
- si un pic de soia sos. vezi sa nu il dai pe jos
- despre construit salata nu va spun decat atat
- andiva o tai rondele, treaca fluturii prin ele
- salata o fasiezi. e cu ș, nu aberezi
- mar cu morcov impreuna, merg pe razatoarea buna
- telina, hop si ea, o slice-ati asijderea
- iar bagheta, mai fartate, o punem pe grill, pe spate
- asa ca amestecam, ne'nchinam, apoi mancam
- ies trei portii sanatoase, dar de-a dreptul si gustoase
- 10 lei va costa tot, daca stiu eu sa socot
- si-acu sa va mearga struna, hai noroc si pofta buna!

...

Nicio pofticioasa galagioasa?

...

- maine e 25. de zile de mai, ca de luni nici o sansa
- creatza se muta langa mine. o fi bine?
- sambata mergem, nasi si fini, la Divan, sa mancam turceste. inca nu stiu cine ma-nsoteste
- am vazut aceeasi tipa in doua locuri diferite, in zile diferite. n-o cunosc, n-are rost
- o gagica gateste rar si cica din pasiune. numai asa ies bucatele bune
- as manca o salata. toata
- am avut din nou dreptate. Bogdan, nu-i asa ca le intrece pe toate? :P
- femeia tacuta nu merita f!@#$a, s-a zis. face cineva un compromis?

UPDATE: s-a schimbat planul, a cazut Divanul. mergem la The Harbour. Divanul ramane pentru alta data, stiu eu o fata :P

...

Ce mi-a mai placut

...

- saltimboca alla romana, cartofi cu rozmarin si salata de varza. cooked to perfection la Old Nick Pub, in Lahovari. de mult n-am mai lasat o farfurie luna intr-un restaurant. orgasm al papilelor gustative. de incercat!
- l-am revazut pe AMF. are par pe barba. zici ca e roacar :))
- ca am gasit un cadou misto pentru cineva
- ca ma citeste femeile. pe blog adica. in offline cica sunt greu de citit. sau de gasit

... si ce nu mi-a placut

- s-au terminat sarmalele. erau de vita cu pui. fura inima oricui
- cand aud mastercif in loc de mastershef
- ca dintishor dispare dintr-un anumit peisaj. ma obisnuiesm cu ea. succes baby!
- ca nu mai plange nimeni. pentru nimic
- ca unele tipe se ingrasa. si nici nu le pasa. nici mie, doar remarcam suficienta

...

Cine nu viseaza, nu conteaza

...

- ieri era asa soare afara incat am dat timpul inapoi. eram doi
- azi ploua asa insistent, incat am revenit in prezent
- de cateva zile visez o fata. m-a intrebat: o sa te plictisesti de mine vreodata?
- sunt pe lista de defibrilatoare. o incantare
- am fost la un concurs de bila 8, n-am ajuns in primii 8, doar in primii 16
- in timp ce scriu, rumenesc pe gratar niste muschi de vita. asta da ispita
- fac si-o salata de rucola. si nu, n-am cola
- imi place sa ma uit la viata satului, duminica, la TVR. are un nu stiu ce
- daca o sa traiesc destul, o sa va mai spun

...

Ce poti sa faci cu o banana...

...

patru clatite si niste nutella?

POFTA!

...

O sa gatesc ceva

...

20:40: poate trece pe aici si ii e foame :)

21:40: aproape e gata.
am rumenit purcelul.
bine.
l-am scos si l-am pus sub un capac, sa transpire si sa se inmoaie ca o femeie alintata de iubit.
ca tine.
am tocat ceapa.
am plans.
am tras-o in putin ulei.
fierbinte.
am tocat trei ardei grasi.
fasii.
din curtea bunicilor mei.
ii stii pe bunicii mei.
am imprietenit ardeiul cu ceapa aurie.
apoi a intrat in vorba si purcelulsul.
s-au inteles.
se stiu.
se iubesc mult.
le era dor sa se atinga.
deasupra lor a plouat cu rosii tocate.
ochii sunt rosii si ei.
de la ceapa.
cred.
si am pus sare.
si piper.
ca intr-o gluma la care razi in hohote.
am presarat rozmarin.
parfumat.
o canuta de apa.
si un capac deasupra.
si acum astept.
vreo ora si jumatate sa scada.
si sa o finisez cu niscaiva catei de usturoi.
si pe tine.
sa vii sa mananci cu pofta.
oricand.
te iubesc!

P.S.: Nashule, poti folosi reteta :)

...

Cina cea de taina

...

cateva antricoate de vitel
o ploaie marunta de sare
un manunchi de rozmarin tocat
antricoatele tavlite prin ultimele doua
puse pe gratar cate 5 minute
mangaiate cu jumatate de catel de usturoi dupa ce s-au rumenit
odihnite intr-un vas cu capac si alintate cu un cubulet de unt
servite cu doi cartofi prajiti
si un tzatziki scurt (iaurt, castravete, usturoi)

...

Masa rotativa la Nan Jing

...

Manca Mogulu' la Nan Jing. La masa rotativa, cu iubita lui a cote, cu Oana si Bogdan pe vis a vis si cu Tzu Tzu (ea n-are blog, il citeste doar pe-al meu). Rotiram dulce-acrishorul, vita si puisorul, crevetii si castravetii (n-am avut castraveti, i-am bagat doar pentru rima:D) discutaram in ritm mai domol, mai iute, ghiciram nota (deh, traditie de grup) si nu lasaram bacsis prea mult (era inclus in nota automat, stati linistiti ca nu face Mogulu' d'astea).

Una peste alta, o seara misto, dupa care Tzu Tzu a facut o chestie pe care oamenii de astazi n-o fac, dar e pacat ca n-o fac. Ne-a multumit pentru invitatie, ceea ce personal (dar si pe fata mea) m-a miscat asa un pic:). I-am multumit si noi si o fac pe aceasta cale si Oanei si lui Bogdan, ca parca in viata asta derulata rapid, meritam sa ne oprim un pic in loc, asa cum se oprea masa rotativa de la Nan Jing, si sa avem bucuria de a multumi pentru o companie placuta intr-o seara in care dupa ce mi-am sarutat iubita m-am uitat la frunze palite de toamna rasucindu-se sub vartejul rotilor de masini, asa cum se invartea masa rotativa...

P.S.: excelenta vita in sos de stridii si chiftelutele. Recomand Nan Jing pentru calitatea papicii, servirea atenta dar oarecum discreta, dar si pentru raportul calitate/pret.
...

Salata cu muschi de vita la gratar

...

Din capul locului, acesta este un articol SEO despre salata cu muschi de vita la gratar:P Cu alte cuvinte, va voi povesti cum am ramas eu cu gandul la o salata asemanatoare construita de onor Caru' cu Bere, si care mi-a atatat papilele gustative intru reconstituirea ei la alt nivel, unul de excelenta. Drept pentru care, iata mai jos povestea salatei cu muschi de vita la gratar!

In cautarea celui mai bun muschi de vita

Am doua macelarii la piata mea cea mica de la Matei Ambrozie. La cea mai mare dintre ele, in galantar trona un muschi de vita imens. Cand zic imens, imaginati-va o supervaca cu un muschi care ajungea la vreo 2 kilograme. Cum aceasta macelarie, ca majoritatea de altfel, nu agreaza vanzarea muschiului de vita decat intreg, fara a-l face jumate-jumate, am mers la cealalta macelarie. Mai mica, mai intima, cu macelari mai serviabili.
Luasem saptamana trecuta un muschiulet tanar, ferm dar fraged ca sanul de adolescenta, insa de data asta nu era nimic la vedere in galantar. Intreb totusi daca au cumva muschi de vita, iar raspunsul este: "desigur, va scot unul in 2 minute". Si exact doua minute au fost, cu muschiul de vita rozaliu spre rosu fasonat frumos, cantarit, platit (39,8 lei pentru 700 de grame) si impachetat.

Muschi de vita la gratar: cum se face

Acasa, in compania de-acum obisnuita dar mereu incantatoare, am spalat muschiul de vita, l-am curatat de ultimele pielite ascunse si l-am taiat rondele de 3 degete. Apoi, rondelele le-am desfacut cu cutitul, exact cum derulezi o rola de hartie. L-am mangaiat cu sare mare si cu piper mic si l-am intins la plaja pe gratar. Un tefal de exceptie care mi-a permis de cateva luni incoace sa pot spune ca mananc gratar la bloc fara sa fac jar pe trotuar.
Feliile de muschi de vita au stat linistite si sfaraite circa excat 4-6 minute pe fiecare parte. Le-am extras mustind de suc si le-am aruncat intr-o dulce inchisoare formata dintr-o craticioara si-un capac.

Muschi de vita la gratar in salata anului. Zau!

Cat timp muschiul de vita a stat intr-o sauna proprie, s-a taiat marunt salata verde (de obicei o rup, dar de data asta m-am lipit de cutit :P), s-a rondelizat o jumatate de ceapa, s-au feliat doua rosii, apoi s-a adus la punctul optim cu sare si un strop de ulei. Am taiat bucatele muschiul de vita, am aruncat cateva cubulete neregulate de feta, 3 lingurite cu varf de smantana, zeama de la o jumatate de lamaie, putin sos de soia si am amestecat.

Punctul culminant al salatei cu muschi de vita la gratar

Cand totul parea gata spre azvarlit in bolta palatina, s-a ras deasupra o manuta de svaiter si s-a taiat fasiute o piersica zemoasa. O noua rasucire a salatei cu muschi de vita la gratar a insemnat ultimul pas spre cea mai savuroasa salata pe care am facut-o anul asta. Si am facut cateva :P

Poze cu salata cu muschi de vita la gratar nu am, pentru ca as fi riscat ca tu, cititorule, sa lesinezi brusc pe tastatura:) Sa-mi fie de bine si da, e din categoria: "sa ma lingi pe degete!".

...

Ce mi-a placut azi

...

- papanasii


P.S.: Si cei de la mare au fost deliciosi:P


...

Ce mi-a placut azi

...

- ca ma apreciaza oameni cu care am lucrat f. putin. who knows, keep in touch!:D
- ca pot observa la rece reactii fierbinti
- ciupercile Oanei. am crezut multa vreme ca doar ale mele pe gratar sunt de 10. Va multumesc tustreilor pentru seara asta!
- moleseala fetei mele, atat de dulce incat inca imi vine sa beau apa rece

... si ce nu mi-a placut

- oamenii care nu se tin de cuvant si cei care, intentionat sau nu, ma calca pe coada
- ca intr-o saptamana se termina Mondialul de fotbal si n-am inteles mare lucru din el: jocuri slabe, cu exceptia a 4-5 partide. parerea mea

...

Cand "ma ling pe degete"

...

- dupa asa ceva, vezi mai jos

- cand ma tai in bucatarie. se intampla rar, insa am un sange bun...

- cand ma frig. tot in bucatarie

- dupa ce termin ceva dulce. o clatita, o femeie ...

- mai conteaza altceva?

...

Ma intreb...

...

- dupa ce mi-a zis Oana ca "a calatori undeva cu orice mijloc de transport e un fel de dezlegare la mancare", oare in calatoria lui spre Golgota, cu crucea-n spate, Isus nu poftea la o shaorma?

...

IMDB culinar - Strania poveste a unei tocanitze

Rating: ****** (din 10)

Regia: eu

Scenariul: tot eu

Premiera: azi, 24 aprilie 2009

Gen: felul doi pentru voi

Distributia: pulpa de porc fara os, ardei gras, ceapa, rosii (in roluri principale), sare, zahar, piper negru, salvie, vin alb demisec, usturoi

Au mai contribuit: mama cu o mamaligutza ad-hoc

Durata: 2 h 45

Dificultate: mai usor ca sudoku

Cost: 30 de lei pentru o cratitza de vreo 8 portii (18 lei porcul, vreo 5 lei ardeii grasi - sapte la numar, vreo 4 lei rosiile - 8 la numari, mai micutze dar pline de zeama, restul, ceapa, malai, sare samd le aveam in casa)

Rezumat: carnea se spala, se ajusteaza de poalele de grasime, apoi se portioneaza dupa preferinte. ceapa se taie julien, ardeii oricum vrei, dar recomand o grosime de cel putin 1 cm, iar rosiile (pe care nu le-am mai oparit ca sa le scot coaja), ca la balamuc:P

Carnitza se rumeneshte in ulei, cu putina salvie deasupra, apoi se da deoparte. Vine randul cepshoarei si a ardeiului, care cand isi pierd fermitatea precum un parinte in fata lacrimilor copilului sau, se acopera cu rumenita carnitza. deasupra sare piperul, sare si sarea, sare si un pik de zahar, si mai sare si dopul de la vin (de data asta a fost o feteasca regala - demisec). se capaceshte cratitza, se lasa focul mic, precum cel din candela, si se asteapta. Din cand in cand, mai rasturnati ordinea din cratita, pentru uniformizarea gusturilor. Cand carnitza da semne ca s-ar inmuia, chemati catzeii. Pe aia de usturoi, desigur, pe care ii zdrobiti cu lama cutzitului pana te gadila la nari. Se arunca peste tocanitza in fierbere, iar daca ai pus-o de mamaliga, mai e putin si papi.

pohta ce-ati pohtit

se iau ciupercutele. din piata, asta in cazul in care nu ai ciupercarie la subsolul blocului. se curata, inclusiv cotoarele. se stropesc palariile cu lamaie. doamnele si domnisoarele, chiar daca au palariile cu boruri largi, sunt sfatuite sa-si inchida pleoapele, lamaia in ochi e la fel de acra cum o stiti:) acum puteti stropi si palariile ciupercutelor. pentru profani, asta previne oxidarea. nimeni nu vrea ciuperci negre.

intre timp, adica atata vreme cat ajutorul de bucatar face ce-am zis eu mai sus (exceptand stropitul doamnelor si domnisoarelor), tocati ceapa, patrunjel, usturoi si cotoarele ciupercutelor. ceapa, patrunjelul si usturoiul, dupa gust. cotoarele, cel putin cate au avut ciupercutele. acum tocati din nou ceapa, patrunjelul si usturoiul. daca nu sunteti specialisti in tocat, tocati pana va spun eu stop.

in tigaia incinsa ca o femeie intre doua varste care n-a mai avut parte de manatarci (astea-s tot ciuperci, dhaaa?!), aruncati o nuca de unt. apoi pravaliti ca spre o pedeapsa cepshoara. nu folositi termenul de cepuță! (apropos, o sa scriu cu diacritice cand o sa fie cazul, asa ca nu va opariti:P). cat timp trageti doua fumuri dintr-o tigara sau dintr-un pahar cu apa plata, masurati din ochi gramajoara de cotoare tocate. va spun eu ca este mica si n-o sa reusiti sa umpleti cum se cuvine palariile ciupercilor. asa ca mai tocati si cateva palarii, singura conditie fiind sa nu ramaneti fara. in cazul acela ciuciu ciupercute la gratar. acum e momentul sa trageti la tigaie tocatura de cotoare si palariute, toata sfaraiala din teflon putand fi usor amortita cu un strop de vin alb, exact cat sa auzi tigaia susurand de placere. da, cum am zis mai sus, ca o femeie intre doua varste, bla, bla, bla. procedeul trasului la tigaie nu dureaza mult, poate pana va aprindeti a doua tigareta. sau, daca nu fumati, pana cand in jurul vostru s-au strans cativa curiosi. ii recunoasteti dupa ochii dilatati si saliva care se scurge. ca sa fiti siguri, incercati cu gurita voastra o bucatica de ciupercuta din tigaie. daca e aproape mancabila (atentie, ciupercile se digera greu, iar daca sunt otravitoare nu se mai digera defel), e momentul sa acoperiti locul faptei cu putina sare, piper, ceva zeama de lamaie, cam cat s-a scurs de pe borurile palariilor doamnelor, apoi, dupa ce verificati prin intermediari daca gratarul este bine incins, strecuram in tigaie usturoiul. si pentru ca tigaia sa nu ramana "nestinsa", la final, ploaie de patrunjel. dar una serioasa.

aici, incepe distractia. fuga la gratar cu palariile, inclusiv cu cele ale domnitelor. pe gratar se pun ciupercutele ca palaria pe fruntea iubitei. cu grija. dupa cateva minute, partea care va sustine umplutura va fi semipreparata, iar umplutura se va fi racit putin. e momentul sa radeti cascaval. din plin. razatura se face frate de cruce cu umplutura, apoi se indeasa in ciupercute. inapoi pe gratar, pe partea nesemipreparata. in momentele in care nu auziti onomatopee de incantare sau plescait, stropiti cu lamaie, in trecere, ciupercutele. rumeniti-le bine, apoi scoateti palariile. adica asta le spuneti celor care vor papa din ciupercutele voastre, daca nu cumva dadeau deja cu ele in caine, sau nu le scosesera din respect pentru aceasta micuta catedrala a gustului.

P.S. va pot gati la domiciliu, in functie de oferta financiara, deh, am datorii la stat :))